Iubirea in mitologie: Interpretarea erosului

Iubirea in mitologie: Interpretarea erosului

"Eros" presupune astazi ansamblul pornirilor sexuale sau acea dragoste senzuala, insa, candva, acesta a reprezentat iubirea pura, transpusa apoi ca iubirea de Dumnezeu. Afla cum a fost perceput acest zeu, sentiment, motiv - in istorie.



Singurul lucru pe care spun ca-l cunosc ... este arta dragostei" scria candva Platon in dialogurile sale.

Cuvantul eros semnifica iubire pasionala, amor, dorinta puternica sau intensa si este asociat de multe ori cu dorinta sexuala. Erosul mitologic, intr-o prima etapa, a reprezentat iubirea egoista care il transforma pe cel iubit in obiect. Ca simplu termen, acesta a fost folosit in contexte variate si nu de putine ori cu conotatii negative.

In mitologia greaca erosul era asezat printre zei, devenind el insusi zeu si astfel un principiu ordonator care a participat atat la crearea oamenilor cat si la geneza universului. Il regasim transpus sub doua forme: initial, precum reiese de la Hesiod, este unul dintre cei mai frumosi zei nemuritori, care a aparut la inceputul timpurilor o data cu Geea si cu Olimpul, si care este stapan asupra mintii si trupului.

A doua sa forma este cea a unui zeu "oarecare", Eros, cel al iubirii comune, fiul Afroditei, imaginat ca un copil frumos, inaripat - acel Cupidon al modernitatii - care nu gresea niciodata tinta cu sagetile sale si care infiripa dragostea chinuitoare in randul tuturor.

Astfel se creeaza doua perspective ale acestuia: prima - iubirea primordiala si a doua - iubirea erotica. Erosul comun apartine aceluia care iubeste trupul si nu sufletul, avand la baza principiul feminin. Celalalt, cel divin sau ceresc, detine principiul masculin si este legat de alegere, judecata si ratiune.

O alta interpretare a erosului este aceea a iubirii vesnice, alaturat mereu binelui, pentru ca el in esenta este de fapt nemurire. Iubirea prin prisma absolutului a fost denumita "dorinta de a avea binele mereu".

Preluat ulterior de sfintii parinti, filosofi si teologi, erosul este intalnit ca iubirea superioara fata de Dumnezeu, atat termenul cat si conceptul este aici spiritualizat. Insa folosirea lui in asemenea domenii este si una foarte controversata. Prin el se exprima tendinta celui creat spre perfectiune si se manifesta ca un eros uman si ca unul divin.

Astazi erosul este pentru fiecare dintre noi altceva, pastrandu-si formele sale istorice, dar capatand si altele noi: motiv literar, faptul in sine de a iubi etc.

"Dragostea e chiar parte din suflet. E de aceeasi natura. Dragostea, erosul, e ca o scanteie divina si ca sufletul, si tot ca el e incoruptibila, indivizibila, nepieritoare. E un punct de foc in noi, nemuritor si infinit, pe care nimic nu-l poate margini si nimic nu-l poate atinge. Il simti arzand pana in maduva oaselor si-l vezi stralucind pana in adancurile cerului”. Victor Hugo

Pentru tine ce forma prinde?

Exista sau nu punctul G?

Aceasta zona erogena este rodul imaginatiei femeilor. Mai pe scurt, punctul G este un mit, sustine un grup de cercetatori din cadrul Colegiului King din Londra.

Conform Dailymail.co.ok, oamenii de stiinta au desfasurat un studiu, la care au participat peste 1.800 de femei, si nu s-a gasit nicio dovada potrivit careia punctul G ar exista. Mai grav, acestia sustin ca presupusa zona aglomerata cu terminatii nervoase este numai in imaginatia noastra, a femeilor, influentate fiind de terapeutii sexuali si articolele din revistele de specialitate, potrivit BBC.co.uk.

La studiu au participat perechi de gemene identice sau non-identice cu varste cuprinse intre 23 si 83 de ani.

Sexologul american Beverly Whipple, care a ajutat la popularizarea conceptului de punct G, numit astfel dupa Ernst Gräfenberg, omul de stiinta german care a descoperit aceasta zona erogena in anul 1950, sustine ca rezultatul studiului este gresit. Whipple a pus in evidenta existenta punctului G intr-un studiu care a cuprins 400 de femei si a scris numeroase carti despre acest fenomen, printre care si "Punctul G si alte descoperiri despre sexualitatea umana".

Potrivit Times, Beverly a declarat: "Cercetatorii britanici nu au luat in considerare experienta lesbienelor si a femeilor bisexuale, precum si efectul diferitelor tehnici sexuale. Oamenii de stiinta au omis si faptul ca gemenele nu au, in general, acelasi partener sexual", a spus Whipple.

Punctul G a fost fotografiat

Stiu ca suna si cum am vorbi despre o nava extraterestra, dar punctul G a starnit, de-a lungul timpului, multe dezbateri intre sexologi si nu numai. Anterior acestui studiu se presupunea ca aceasta zona erogena, sub forma unui bob de mazare, este constituita dintr-o masa musculara cu mai multi nervi.

Punctul G ar fi localizat la aproximativ cinci centimetri in interiorul vaginului spre abdomen, in spatele osului pubian (intre uretra si vagin) - distanta variind in functie de fiecare dintre noi. Fiind dificil de localizat, unele femei sunt de parere ca nici nu exista. Daca ar fi sa ne luam dupa acest studiu, femeile care se simteau neimplinite din punct de vedere sexual pentru ca nu le-a fost atins punctul G, acum nu mai au niciun motiv de ingrijorare, pentru ca el nu exista. Simplu, nu-i asa?

De ce mimeaza femeile orgasmul?
Iata ca am ajuns la cel de-al saptelea episod din serialul "Orgasmul Evelor". Dupa ce am aflat mai multe despre orgasm (Tu ce stii despre orgasm?), anorgasmie (Anorgasmia - o problema rezolvabila), frigiditate (Frigiditatea poate fi depasita!), durerea pe care, unele femei, o simt in timp ce fac dragoste (De ce simt durere cand fac dragoste?), orgasmul simplu si cel multiplu (Orgasmul simplu versus orgasmul multiplu) si orgasmul vaginal si cel clitoridian (Orgasmul vaginal si clitoridian, intre mit si realitate), astazi incercam sa aflam raspunsul la intrebarea de ce unele femei mimeaza orgasmul.

Dupa ce am citit mai multe studii referitoare la orgasmul la femei si am aflat ca aproape trei sferturi din cele intervievate au mimat orgasmul cel putin o data, nu prea am avut motive de bucurie. Drept urmare, aproape convinsa ca aceste rezultate "mimeaza" adevarul despre orgasmul Evelor, m-am hotarat sa fac propriul sondaj.

Stupoare sau nu, dintre cele zece respondente, sase mi-au zis ca au mimat orgasmul, si nu doar o singura data. Deci nu sunt chiar trei sferturi, dar sunt mai mult de jumatate. Trist pentru noi, femeile, dar si pentru ei, partenerii nostri... Si totusi, de ce ajungem sa mimam aceasta placere maxima?

Mihaela imi spune: "Prima oara cand am mimat orgasmul a facut-o din plictiseala, pur si simplu. Trecusera deja vreo 30 de minute si ma plictisea ingrozitor ce facea iubitul meu. Orgasmul era oricum foarte departe si, din dorinta de a termina acea repriza de amor esuata, am mimat. A crezut ca sunt epuizata... A doua oara am facut-o din dorinta de a nu-l rani. Il vedeam asa entuziast de ceea ce facea, incat nu am vrut sa il fac sa sufere.". Ce m-a uimit la Mihaela a fost lejeritatea cu care spunea ca a mimat de doua ori orgasmul, cu acelasi partener. Ca si cum ar fi fost un lucru cat se poate de normal... "Resentimente? Niciunul. Toate facem asta!",

Totul despre stimularea punctului G
Toti stim ca stimularea corecta a zonelor erogene este foarte importanta in atingerea orgasmului. In general, zonele erogene sunt cunoscute, dar una atrage atentia in mod special, si anume punctul G, care, daca este stimulat corect provoaca un orgasm foarte intens.

Punctul G a fost descoperit in jurul anului 1840 de catre ginecologul neamt Ernst Grafenberg. Abia in anii '80 ai secolului nostru s-a inceput sa se vorbeasca intens despre acesta. Chiar si asa, parerile doctorilor sunt inca impartite. Unii chiar ii neaga existenta, iar cei care cred ca exista, au vorbit despre functii si localizari ale acestuia diferite.

Dar, parerea cea mai raspandita este ca punctul G se afla in spatele peretului din fata al vaginului. In functie de corpul fiecarei femei, acesta se afla situat la o distanta de 4-8 centimentri in interiorul vaginului. Este o zona mica, de marimea unui bob de fasole care se mareste atunci cand este stimulata.

Deoarece vaginul nu este o zona foarte senzitiva, acest punct poate fi gasit relativ repede, dar nu usor. Punctul G nu se stimuleaza la maximum in timpul actului sexual normal si din acest motiv multe femei nu cred in existenta lui si implicit nici nu cred ca acesta le-ar putea oferi o stare euforica cum n-au trait niciodata.

Pentru a gasi punctul G, femeia trebuie sa fie intr-o stare de excitare, in preludiu, dar cel mai bine dupa un orgasm atunci cand punctul G isi mareste dimensiunea (punctul G este aproape imposibil de reperat daca nu exista un minim de excitare).

Cum se stimuleaza punctul G?


Punctul G este greu de stimulat in timpul actului sexual. Poate fi stimulat mai usor daca femeia sta cu spatele, aplecata pe coatele din fata a putea controla miscarile penisului. Punctul G poate fi stimulat cel mai bine cu ajutorul jucariilor sexuale special concepute in acest scop: cu capul incovoiat. Pentru a alege jucaria potrivita, punctul G trebuie gasit inainte. Astfel, vei alege jucariile in functie de dimensiune.

Pentru o stimulare mai accentuata, alegeti un vibrator incovoiat mai mult. Sunt multe tipuri, marimi si materiale disponbile. Pentru materiale le recomandam pe cele din silicon, dar la marimi, este bine sa faceti o "cercetare" in prealabil. Un alt aspect important de care trebuie tine cont: vibratorul trebuie sa aiba intensitate reglabila pentru a-l putea seta la nivelul dorit.

Se stie ca barbatii in 99.9% din cazuri au orgasm in timpul actului sexual, in timp ce femeile nu beneficiaza de orgasm in acelasi procent in timpul actului sexual. Un alt motiv pentru care femeile ar trebui sa aiba un vibrator este intelegerea care trebuie sa vine din partea partenerului lor. Femeile merita sa aiba orgasm!

Mic dicţionar de „utilizare” a bărbaţilor

„ Nu mă înţelegi!”. O propoziţie omniprezentă în universul femeie-bărbat. Fie că este vorba de cupluri, relaţii familiale sau sociale, această propoziţie este spusă în toate formele ei, fie verbale sau nonverbale. Dovada că nu reuşim să ne facem bine înţeleşi sau cerem acolo unde pur şi simplu nu putem primi nimic, este numarul extrem de mare de conflicte între bărbaţi şi femei. Pornind de la ideea că nu sunt multe persoane care să facă o pasiune din a intra în conflict cu sexul opus, m-a preocupat să găsesc o soluţie verificabilă, aplicabilă şi acceptată de marea majoritate. Cum orice dilemă care îşi caută soluţionarea are un început, am căutat primele răspunsuri la sursă: creierul masculin. Oricât ne-ar fi dotat natura cu intuiţie feminină şi o bună înţelegere a fenomenului, sunt convinsă că nu a scăpat nici una dintre noi de starea de nervozitate în faţa nepăsării masculine. Dar de nepăsare să fie vorba? Dar să intrăm pe furiş în universul masculin.

Se cunoaşte deja faptul că creierul masculin are cu aproximativ 9% greutate mai mare decât cel feminin. Acest fapt i-a determinat pe cercetătorii din secolul XIX să creadă că diferenţa de greutate este dată de inteligentă. Prin secolul XX, alţi cercetători au fost înclinaţi să creadă că femeile sunt un fel de bărbaţi dar la dimensiuni mai mici, identici din punct de vedere neuronal diferiţi numai prin aparatul reproductor. Trebuie să recunoaştem că vălul ignoranţei în ceea ce priveşte funcţionarea femeii şi a bărbatului s-a ridicat relativ recent, ceea ce dă suficienţe circumstanţe atenunate pentru toate momentele de vitregire feminină din trecut. Odată cu progresul ştiinţei, noua generaţie de cercetători a aplicat metode cum ar fi tomografia pe bază de emisie pozitronică sau imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională şi nu mare le-a fost mirarea să descopere o serie de diferenţe structurale, chimice, genetice, funcţionale şi hormonale între creierul femei şi cel a bărbatului. O să spuneţi că nimic nou pe lume, că se vede cu ochiul liber diferenţa, dar acum că este şi confirmată, ne este infinit mai uşor să gestionăm acele momente în care suntem tentate să credem că este vorba mai degrabă de rea voinţa. Femeile au capacitatea de a-şi aminti în cele mai mici detalii prima declaraţie de dragoste dar şi certurile, pe când bărbaţii abia de mai ţin minte că evenimentele respective au existat. Nu le găsesc o scuză, dar nu ar trebui să fim atât de revoltate când uita aniversarea căsniciei, ziua de naştere a mamei soacre sau primul apus de soare văzut împreună.

Creierul feminin şi cel masculin procesează stimulii, aud, văd şi evaluează diferit. Sistemele cerebrale de operare specifice fiecărui sex sunt compatibile şi adaptabile în mare parte, realizând acelaşi scop utilizând însă circuite diferite. De aceea spun eu întotdeauna că nu merită să ne supăram pe sexul opus dacă nu fac întocmai cum facem noi, devreme ce scopul şi finalitatea lui este convenabilă pentru ambele părţi. Centrii limbajului şi a auzului la femei au cu 11 % mai mulţi neuroni decât a bărbaţilor. Ei nu sunt surzi la rugăminţile noastre, poate pur şi simplu nu le aud. Bărbaţii prin contrast au o regiune cerebrală de două ori şi jumătate mai specializată pe funcţia sexuală, dar şi centrii cerebrali mai de zvoltaţi pentru acţiune şi agresivitate. Ca picanterie, gândurile cu conotaţie sexuală trec prin mintea unui bărbat la fiecare 52 de secunde, în medie, pe când în mintea noastră doar o dată pe zi. Aşadar sunt de iertat dacă observă orice stimul în fustă pe stradă.

Nu fac apologia iertării, dar în extrem de multe situaţii comportamentul masculin are o explicaţie ştiinţifică. De multe ori, noi femeile suntem tentate să devenim intransigente şi să activăm reacţii necontrolate din partea sexului opus. Dacă reţinem că bărbaţii sunt mai orientaţi spre acţiune şi agresivitate, că uneori o remarca este percepută ca fiind reproş şi că nu orice flirt înseamnă trădare, suntem deja mai liniştite. Deasemenea este deja bine ştiut că bărbaţii depistează semnele de tristeţe de pe faţa cuiva doar în 40% din cazuri, aşa că nu vă aşteptaţi ca partenerul să observe din prima mică schimbare de atitudine. Ea trebuie să fie mare, vizibilă şi de obicei explicată prin propoziţii simple şi cât mai puţine lacrimi, lacrimile noastre îi fac să se simtă pur şi simplu neputincioşi. Armonia unei relaţii poate fi atinsă doar atunci când există întelegere a fenomenului, o doză de toleranţă şi un efort comun pentru fericire.Fiind un subiect amplu şi interesant, vă provoc la sesiune de întrebări şi răspunsuri pe această fascinanţă tema.